Talk:Hirova

     Hirova

   Nu numai enoriasii, ci si unii ziaristi confunda Manastirea Hirova cu satul Hirova. Prima se afla la Neculaieasca, intr-un loc pitoresc de linga Isacova, in apropierea Manastirii Curchi pe riul Vatici, satuc caruia in trecut i se zicea Ciurova. Satul Hirova insa e o asezare mare si frumoasa de codreni, situate pe riul Cula, intre dealuri cu vii si livezi, alaturi de autostrada Chisinau-Bravicea-Balti. Intre satul Hirova si Manastirea Hirova se asterna o distant de peste 40 km, primul e in r-nul Calarasi, a doua – in r-nul Orhei. Satul Hirova se margineste la nord-est cu Hirisenii (r-nul Telenesti), la vest – cu Radenii, la sud – cu Hoginestii si Tibirica.
   Silistea Hirova isi trage obirsia de pe timpul domniei lui Stefan cel Mare. A fost mentionalta intr-un act de proprietate din 17 martie 1945, prin care Nastea, fiica lui Rosomac, a vindut acest sat contra 55 de zloti tataresti lui Toader Balcescu si Dragota Vulpescu. Iar la  23  martie  1529  voievodul Petru Rares ii confirma lui Dragota si surorilor sale .La  23  iunie  1709  silistea Hirova impartita intre copiii lui Chiriac Sturza. Se schimba boierii proprietary, apar neintelegeri cu comunitatea locala razezeasca. Domnitorul Constantin Rocovita, la  31  oct  1756, lid a porunca serdarului de Orhei  “sa aleaga partile ocinei Vovinesti de partile razesilor din Hirova pea pa Culei”.
   Hirova din oculul Culei era sat mare, in 1774  intrunea 47 de case, pe cind Radenii aveau 17 case, Cornova -19,Napadenii – 21, Condratestii -9, Ghilicenii -24, Hoginestii – 13, Bravicea – 16, Tibirica – 25. Din cei 47 de capi de familii, 45 erau scutelnici ai polkovnicului baron “ cu salvovardie din  28  febr. 1773”. Se presupune ca ei, in frunte cu vornicul Grigoras, au plecat sa lupte alaturi de rusi impotriva turcilor. Istoria a retinut numele razesilor de la 1774-Gheorghe Purcel, Ionita Saracul, Ilie si Andronachi Turcanu, Gheorghe Iordachi, Simion Ursu, Andrei Dubau, Ilie Bordei, Irimie Poiata,Ilie Rosca, Ionita Sau, Ion Badul, Ionita Grosu s.a.

   35  de razesi din Hirova, oculul Maitin, in 1803 erau supusi unui bir istovitor. Si totusi, ei au reusit sa construiasca o frumoasa biserica de lemn, pe locul alteia mai vechi  cu pereti impletiti din nuiele. E stiut ca la recensamintul din 1772-1774 satul avea preot. In 1817 Hirova numara 68 de curti, 20 de livezi si 10 vii, avea un preot cu 2 cintareti bisericesti. In 1835 clerul  avea 8 barbati si 14 femei, era diriguit de preotul de Ion Negara.
   Pe mosia razescasca Hirova vietuiau pe atunci o familie de boiernasi, 15 familii de mazilii si 11 familii de ruptasi, paturi sociale priveligiate, coboritori din nobilimea veche moldova. Printe mazili, boiernasi  ramasi fara slujba, se evidentiau fratii Danil si Ion Rosca,Ion Spinu, Sofronie Ilascu, Paladie Baltaga, Toader Crasnasau, Arhirie si Grigoras Purcel.
   Recensamintul din 1859, publicat peste doi ani la Sankt-Petersburg, fixase in Hirova 178 de case, 431de barbate si 401femei.  Aici si in Oniscani, Manastirea Hirbovat poseda 2.414 des. De pamint. Nobilii Onosim si Mihail Iordache,pentru datorii neachitate, scoase la vinzare pe 3 apr. 1861 gospodariile razesilor Ioan Cretu, Vasile Cuciuc, Ioan Bunu, Ion Garbura, Simion Mitescu. Razesii ramasesera cu 290 des. De padure. In 1869 pretindeau la o parte din mosia s. Hirova si razesii din Budai.
   Alexandr Egunov (1824-1897), autorul  Analelor  Comitetului de statistica din Basarabia in 3 volume, ne informeaza in indreptarul Gubernia Basarabia in 1870-1875 cita populatie si ce economie avea Hirova din volostea Telenesti:261 de case, 391 barbati si361 de femei, 270 de vite cornuted mari, 42 de cai si 676 de oi in 1870:245 de case, 567 de barbate si546 de femei, 63 de cai, 485 de vite cornuted mari, 1.850 de oi in 1875.desi in 1872 codrenii s-au confruntat cu o puternica epidemie de holera,4 luni, din dec. 1877 si pina in apr. 1878, populatia de aici a tinut in gazda si la hrana ostasii din regimentul 46 de infanterie, grea povara pe baietii tarani, ca erau obligati de autoritatile tariste, care doreau armata numeroasa, insa… hranita de straini. Razesii din neamul Cristea posedau 22 des. de pamint arabil si 1 des. de paduri, cei din neamul Sorocean -49 des arabile si 23 des. de paduri. Catre 1890, taranii din Hirova adunasera la capitalul alimentar o datorie de 1.307 rub. 49 kop., dar reusisera sa duca la bun sfirsit constitutia bisericii din piatra. Anul 1896 le aduse o seceta teribila si pentru cele 572 de guri flaminde s-a luat cu imprumut de la zemstva jud. Orhei 1.339 puduri de porumb.

   Printre satele basarabene, care depasirea 500 de suflete in 1897 figureaza si Hirova  ca avea 1.404 locuitori, dintre care 1.334 erau ortodocsi.
   La hotarul secolelor,in 1899-1900, in sat aveauo buna reputatie invatatoarea Sofia Bejan. Scoala se afla intr-o casa luata in chiri. Starostele bisericii, Constantin Purcel, a fost decorat la 1 sept. 1903 cu medalia de argint “ Pentru sirguinat”. In anul de invatamint 1910-1911 frecventau scoala de sat cu o sigura treapta 96 de elevi.
   In sept. 1922, dupa reunrea basarabenilor cu fratii de peste Prut, 156 de nevoiasi din Hirova au fost improprietariti de Institutia romina “Casa Noastra” cu 237 ha de pamint. Peste un an, in acest sat erau 380 de case, 922 de barbate si 962 de femei , o moara cu aburi, scoala primara, o circiuma, primarie. Nicolae Purcel se mindrea, in 1933, cu cele 2 ha de vie ale sale, Grigore Varzaru puse in functie o oloinita, Carol Zaupe se bucura de moara sa, care-I aducea profit si satisfactie. Scoala primara cu sapte trepte avea 4 invatatori- Vasile Serban, Ion Negara, Elena Negara si Agripina Diculescu, care instruiau 305 elevi, din cei 607 copii de virsta scolara. Sovietecii au gasit in Hirova 506 cladiri si 1.936 de locuitori, dintre care 1.858 erau romini basarabeni , iar 78- de alte etnii. Cu 6 zile inainte de a sarbatori un an de la 22 iunie 1941 , sub bolta senina a cerului aparura stoluri de avioane cu cruci neagra pe aripi. Inceputul razboiul, Armata arosie a fost impusa sa bata in retragere.

   Ravasind satele si orasele, peste 3 ani frontal se reintoarse de la Volga: la 5 apr. 1944 trupele sovietice au patruns cu lupte in Pirlita, Bogheni, Cornova, Radeni,Hirova, Tibirica, Bravicea. Dar Divizia 116 de puscasi impinzese podgoriile mosiei Hirova cu o retea deasa de transee. Aproape 5 luni, de la 5 apr. si pina la 20 aug., satul s-a aflat in raza de bataie a artileriei germane. Populatia se retrase in satele de pe Raut.
   Ofensiva din cadrul operatiei Iasi- Chisinau i-a adus pe codreni la casele lor darmate si pirjolite de explozii, napadite de buruieni. Dar a fost declarata mobilizarea generala si sute de barbate din Hirova au plecat incolonati spre front, de unde unii s-au intors schiloditi, altii au cazut in lupte. E de necrezut ca potopul de foc “a mistuit numai doi ostasi” din aceasta mare asezare codreana, precum afirma Cartea Memoriei. Secretarul consiliului satesc Hirova; Gh. BAbei, ne-a prezentat o lista din 36 de consateni cazuti in razboiul al doilea mondial, pe care o dam publicitatii ca omagiu gloriei militare:C.I.Botezatu, C.I.Bunduchi, P.D.Bunu, V.I.Caldare, T.I.Cernitanu, I.G.Cibotaru, V.T.Ciolan, St.I.Ghetiu, T.I.Ghilusca, G.V.Girbu, I.C.Girbu, T.G.Girbu, T.I.Girbu, C.T.Halca, Gh.V.Harea, N.A.Irescu, T.Gh.Jardan, M.I.Javelea, P.G.Marian, D.N.Mamaliga, C.T.Mereuta, Vl.D.Mereuta, T.D.Munteanu, P.I.Plosnita, N.I.Purcel, T.G.Purcel, P.G.Ragalie, A.L.Rosca, P.I.Rosca, P.I.Spinu, S.D.Tacu, I.G.Telescu, D.Gh.Turcanu, C.D.Ursu, I.D.Ursu, I.V.Ursu.
   Tot atitia podgoreni, 36 la numar, au cazut victim balaurului rosu stanilist, unii din motive politice, altii- ca “chiaburi”, fiind deportati in Bureatia. Au patimit: Elena Botezatu, Ilie Botezatu, Ion Puiu, Anton Bunu, Ecaterina Bunu, Dumitru Girbu, Elena Girbu, Elizaveta Girbu, Gavril Girbu, Ion Girbu, Nadejda Girbu, Nicolae C.Girbu, Nicolae I. Girbu, Vera Girbu, Ilarion Ghitiu, Ion Ghitiu, Liuba Ghitiu, Liuba Mateescu, Isai Musteata, Elizaveta  Purcel, Maria Purcel, Natalia Purcel, Nicolae Purcel, Vasile Sirbu, Constantin Spinu, Elena Spinu, Maria Serban, Ana Tanasescu, Elena Tanasescu, Ion Tanasescu, Vasile Tanasescu, Ecaterina Telescu, Ion Telescu, Alexandra Turcanu, Gheorghe Turcanu, Elizaveta Turcanu.
   In anul deportarilor massive din 1949, in Hirova a fost organizata o gospodarie de stat (sovhoz), transformata in 1959 in k-zul  “Suvorov”, care in 1971 se reorganizeaza in sovhozul-fabrica “Ghirova”, in 1996 deveni  SA ”Ghirova”, desfiintata ulterior in urma privatizarii. Acum taranii isi lucreaza pamintul in mod individual.

   Foarte multe a facut pentru prosperarea acestui sat Vladimir Turcanu  in 1938, care, fiind directorul sovhozului-fabrica “Hirova”, a renovat satul, a construit mult si calitativ, lucrul inalt prtetuit de oameni. Acum el isi face munca de intreprinzator in agricultura. Multi ani a condus organul administrativ din localitate Constantin Tipa, original din Hirova, care a incurajat si a sustinut initiativele frumoase ale populatiei, om pensionar bine vazut  in sat. Acestor personalitati  li se datoreaza  faptul ca Hirova  are strada central asfaltata, dispune de o frumoasa scoala, camin cultural, gradinita de copii, alte obiecte de menire social-culturala.
   Hirova  a  pierdut  in razboiul din Afganistan din flacai ca din brazi. Andrei Harea, nascut la 8 octombrie 1965, a absolvit scoala medie din satul natal, l armata a fost incoporat in 1965, iar la 23 decembrie acelasi an, ranit in lupta, Fostul cercetas-militar a fost inmormintat la bastina. Ion Mereuta, nascut la 28 august 1968, dupa absolvirea scolii medii din Hirova, recrutat in serviciul militar  active de catre CMR Octombrie, din Chisinau la 15 ocombrie 1986, in  Afganistan  era mecanic-conducator. A fost secerat de gloante vrajmase la 15 iulie 1988; e inhumat la bastina.
   Ultimele trei recensaminturi oficiale au constatat in Hirova o populatie de 1.970 de locuitori in 1979 si, respectiv, 1.786 de suflete in 1989, iar cel din octombrie 2004 fixa doar  1.584 de oameni. E o scadere  izbitoare. Or, la sfirsitul secolului XX satul acesta intruna 2.075 de cetateni. Apare intrebarea legitima unde ajungem daca un sat stravechi de codru pierde in decurs de 4 ani atita populatie?

Ziarul “Flux” din 9 august 2006 constata cu tristete:

  “In prima jumatate a anului current, in Republica Moldova au decedat peste 23,2 mii personae, in timp ce numarul nascutilor vii a constituit 18,1 mii. Scaderea naturala a constituit 5,1 mii personae, arata datele Biroului National de Statistica (BNS). Numarul populatiei Republicii Moldova (fara Transnistria si Municipiul Bender) la inceputul anului current a constituit 3,39 milioane, din care peste 2 milioane constituie populatia rurala, mai precizeaza statistica”.
    Din Hirova vine scriitorul si jurnalistul Nicolae Rosca (nascut la 15 mai 1947), a absolvit scoala medie din Telenesti si facultatea  de jurnalistica a USM. A lucrat correspondent si sef de sectie la ziarul “Tinerimea Moldovei”. Colaboreaza sporadic la ziarul “Invatamintul Public” si la revistele “Chiparus” si “Femeia Moldovei”. In 1988 este numit director al Casei Scriitorilor, apare ca autor in unele publicatii notorii din   Romania, apoi devine corespondent  al saptaminalului bucurestean “Zig-Zag” condus de Ion Cristoiu, iar timp de 2 ani sustine in saptaminalul “Romanul” rubric “Harta care ne doare”. Ulterior editeaza la Chisinau ziarele “Patria Tinara” si “Molodeoji Moldavii”, devine redactor-sef al publicatiei “Accente”. E ajutorul mai multor carti de proza si poezii atit pentru mature cit si pentru copii – “Venea spre Codru Primavara”, “An bisect”, “Maria sa Stejarul”, “Are soarele bunic?”, “Galeria cu auguri”, s.a.